3 filme şi o pată. Aia muzicală

Am avut noroc să văd în ultima perioadă 3 filme care mie mi se par fantastice, fiecare în felul său.
Unul e Reconstruction, la care nu ştiu cum am ajuns, probabil odc. Unul de un danez, cristopher nus cum, frumos tare si asezonat cu samuel barber adagio for strings, care cica e muzica de gagici, deci mie mi place. Tema revine hipnotic, obsednt, degradant, descurajant, pe tot parcursul filmului. Cand e timpul sa spui goodbye? Eu l am depasit demult, din pacate, cred. Filmul e grozav, deci lui D de exemplu, n o sa i placa.

Am mai vazut Smokin Aces, la care am ajuns in urma cronicii "colegului" din sapte seri, al carui nume nu l scriu ca mi e frica sa nu l gresesc. Asa cum bine zice dl coleg, filmu e o combinatie grozava din mai multe filme care ne au placut, snatch si ala cu titlu lung jocuri, poturi si nu mai stiu ce. Foarte bine construit, desi mie imi pare tarait la final putin.

Si am vazut in sfarsit Gegen Die Wand. Eu am citit despre film si am uitat de el instantaneu, dar parca a fost ieri cand citeam aiureala cu "povestea de dragoste dintre 2 turci in germania",parca si vad ca prin vis afisul filmului. Descrierea asta dintre ", care suna exact ca si scurtele recenzii de care au parte cartile din polirom, toate din times si the guardian, m a ingretosat.Noroc ca prietenul Liviu m a batut la cap cu el si acum am simtit nevoia serios sa l vad. Filmul e greu si usor, pe viata si pe moarte si sa mor daca am simtit ceva care ar fi in legatura DOAR cu turcii si nu cu inadaptarea in general. si cu viata asta in care aproape nimic nu vine LA FIX, ci se ... aseaza cu rabdare, se coase si repara. Dl D, daca vezi filmul iti promit ca o sa intelegi mai bine ce se petrece in sufletul betivilor. Fuck.