N am linişte. N am somn. N am stare. Mă preumblu toată ziua cu mintea în altă parte, mereu pe altă cărare decât cea pe care trebuie să fie. Sau poate că nu i de găsit nicăieri mintea mea. Nu mai am decât suflet crunt, din fundul chiloţilor, până în vârful degetelor. Îmi pierd cheile, nopţile, pofta de mâncare şi maşina. Îmi pierd timpul, fără nici o remuşcare,stau şi visez cu ochii deschişi. Sunt crudă cu casa, n o îngrijesc. Sunt neatentă cu câinele, nu l perii, nu l mângâi, nu l spăl, mai că nu l hrănesc.Mai arunc câte o privire la flori, dar am cam uitat să le ud. Ma doare gâtul, mă dor umerii, mă dor mâinile, mă dor oasele feţei toate şi nu, nu sunt răcită. Mai rămâne doar o variantă de ghicit, că primăvară e deja. Aşa.
3 comentarii:
Te ajuta daca iti trimit un zambet? :-)
As putea incerca si c-o floare de magnolie, dar cred ca ma alearga mama cu matura... chiar, tot nu ti-ai amintit de magnolia din gradina alor mei? :) chiar langa intrare, majestuoasa, plina de flori mari si parfumate in fiecare primavara...
mor dupa magnolii, dar tot nu mi aduc aminte.
iar frumusetea lor imi face pielea si mai sensibila la furnicaturi si sufletelul si mai trist:)
dar e bine:)
a
Trimiteți un comentariu