8.5.07

GRIMUS, POVESTEA MEA






I-am auzit probabil mai târziu decât toată lumea, la Radio, ( cum unde ?!) cu “In A Glimpse „ şi i-am băgat în seamă ca trupă străină. La momentul respectiv (pasămite unul depresiv peste măsură) piesa m-a făcut să mă gândesc la o combinaţie mai dură de INXS nou cu The Cure. Şocul a venit când i-am descoperit ca trupă RO, în Romtop-ul lui Kirk. Am ascultat piesa în top, dar şi „Solitude” în off-top şi m-am bucurat că sună bine, după care i-am uitat, am mai văzut noi trupe flamboaiante cu o piesă, hai două. I-am redescoperit, sâcâitor, într-o discuţie de (mai) tineri inteligenţi, într-o dimineaţă din Green Hours. Măi ! Să plesnesc de necaz că n-am putut să stau să-i văd la concertul de acu’ câteva săptămâni din Bucureşti. Şi iar am uitat. Doar că pe 5 mai am citit pe net că urmează să cânte seara la Varna. Mi-am zis, gata, acum e momentul, şi-am plecat la bulgari, nu vă cruciţi, eram totuşi la 2 Mai.
Am văzut în Grimus şase băieţi frumoşi ca nişte cadre şi cuminţi... peste măsură (mă rog, doi fumează şi cam atât. Amărăciunea mea creşte cu fiecare generaţie de alternativi, tăind câte un termen din sintagma „sex, drink and rock’n’roll”). Neştiind nimic despre ei şi având în faţă şase fizionomii atipice m-am amuzat, înainte de concert, încercând să le ghicesc poziţia în trupă Am greşit cam 200%, pentru că pe Bogdan (voce) l-am văzut la tobe, pe Dorin (clape) vocal, cu Cristi (chitară) nu ştiam ce să fac, în vreme ce Vali, Istvan şi celălalt Cristi erau (cam bizar, orşicât) toţi 3 basişti ! O dată urcaţi pe scena clubului Zona 51, rolurile s-au lămurit, am avut un Cristi şi un Vali la câte o chitară, alt Cristi la tobe şi un Istvan la bass. Şi, cu toţii, o trupă care sună cam bine, mai ales dacă o auzi în condiţii civilizate de sunet , aşa cum clubul din Varna (oricât de mic era) a oferit. Mi-au plăcut, fără excepţie, toate piesele dar, lăsând la o parte hit-ul „In A Glimpse”, am remarcat „Confused” şi „ Different Coloured Shoes”, dar şi felul în care conduc piesele cover ( Placebo şi The Killers am reţinut). O trupă care, se pare, studiază cu destulă atenţie şi felul în care e văzută pe scenă, căutând să nu lase nici un spaţiu gol, lipsit de expresie ( mişcare, mici trucuri via portavoce, felurite secvenţe de dans în timpul unor solo-uri de instrumente, un cuplu reverenţios de culori în îmbrăcăminte –negru cu portocaliu ) şi de substanţă. Mi-a mai rămas în minte discuţia cu chitaristul Cristi, la întoarcerea din noapte. Se întreba dacă va putea ajunge vreodată să trăiască din muzică, (nu din stomatologie) bucurându-se, totodată, că trupa din care face parte cântă (şi asta am văzut la Varna) cu egală plăcere şi grijă în faţa unui public format din 30 sau din sute de persoane. Le doresc să găsească un răspuns pozitiv la partea întâi, fără ca acesta să le afecteze partea a doua. Check www.grimus.ro

Ana M. Călin
ce_stii_tu@yahoo.com

3 comentarii:

Vicky Olteanu spunea...

HeHe...ar trebui sa-i vezi in Laptarie :D...oricum...pe oriunde se duc..fac super atmosfera! Bravo lor!

Anonim spunea...

la cat de necomerciali sunt ei, vor avea mereu doar 100 de oameni in public. pacat ca n-au niciun albm scos. oricum, eu ma voi numara mereu printre cei 100 care-i vor asculta cu multa multa multa placere in concerte. bravo lor! R

mosky spunea...

Profund si placut impresionat de Grimus. De mult asteptam sa-i vad. Si-am avut ocazia saptamana trecuta in club Hand Iasi, club care deobicei nu ma incanta prin calitatea sunetului dar de data asta sunetul a fost chiar reusit(sa fi fost Grimus "de vina" pt asta?). Am stat de vorba cu Cristi la sfarsit si imi spunea ca la ultimul concert au fost doar 3 oameni si ca au cantat 3 melodii si au plecat. Le-am cumparat albumul cu placere(cu tot cu autografe). Am uitat sa intreb de ce "Solitude" nu e pe album si mai ales cum a fost cu GBOB. Bravo lor! (www.alexmosky.co.nr)