Litera Whitesnake

E ceasul 5. Dar de care?
E aproape 5 ceasul.
Unele magazine, ca cele din apropierea gărilor şi autogărilor, se deschid la 7.
Asta înseamnă că eu sunt trează când mulţi oameni -unii din ei lucrează la magazine- abia se trezesc şi şi sorb în linişte gălbenuşul. Şi, mai mult, sunt trează în timp ce mulţi alţi oameni visează încă dulce, la primul ceas al dimineţii. Îşi visează poate visele lor sau poate alte năstruşnicii. Visele lor.
Mă gândesc la ale mele. Multe s au cam împlinit, dar într un fel atât de... (oniric) încât câteodată nici nu ştiu dacă nu cumva le am visat. Trebuie, ca atunci, în vremurile rele, să mă ciupesc de mâini sau să ridic jaluzelele. E zi, e noapte? E 2 ceasul, dar de care? Am visat atâta bucurie sau am inspirat o prin nările mele mici?

O zi care începe cu un croissant cu lapte se poate sfârşi rău? Păi am fost la serviciu, am gândit un promo adorabil, am schimbat un promo din cauza unei decizii prosteşti, (enervant) apoi am montat o emisie plină de britney. Am scăpat de efecte şi rendere pe la 1:30, m ajuns într un loc unde se pune rock, că doar nu era să dorm cu britney! Am nimerit doar cu barmanul care a dat din proprie iniţiativă playlist-ul la litera whitesnake. Am ascultat zâmbind peste o oră.

Visele mele nu sunt mari. Dar sunt aşa de imateriale,încât pot să jur că s au împlinit, chiar dacă încă le visez.


p.s. nu pot să scriu încă nimic altceva despre o carte pe care o citesc în continuare, decât că vă rog s o citiţi. Teoria norilor - Stephane Audeguy