...

mi se întâmplă să mă mişc normal prin timp şi deodată să mă pocnească în moalele capului amintirea unui moment din timpul trecut, acolo unde se închide cercul unei perioade de timp convenţională. Bunăoară, acum câteva minute mâncam ceva în bucătărie şi nu mi se părea că asta e cu ceva mai prejos restului lumii mele. Dar în timp ce mestecam cam fără tragere de inimă mi am adus aminte că exact vinerea trecută la ora asta eram foarte fericită într un mall:)! nu numai că minutele vinerii ăsteia mi s au părut deodată urâte, despodobite de orice bucurie, dar era să mă şi înec. Cât n am putut respira mi s a părut că timpul s a oprit şi m a lăsat să l privesc cu ochii holbaţi. Apoi s a milostivit şi a pornit din nou, am inspirat, am înghiţit, şi am plecat şi eu mai departe.