aseară am văzut acest film excelent, pe care, cu seninătatea mea proastească, firească, l am considerat -şi mi ar fi fost de ajuns - o drăguţă poveste între 2 puşti irlandezi, din 2 părţi ale Belfast-ului. Asta până la ultimele 10 minute, care mi au sfâşiat inima, dar mi au mai dat ceva de făcut, târziu în noapte. Am citit mai multe despre acest conflict -în fond interminabil- pe care continuu să nu l înţeleg, poateşi pentru faptul că poporul meu s a oprit din a fi mândru de pe la 1600, iar religia n a reprezentat niciodată o chestie pentru care să mori sau să te omori pe aceste plaiuri.
Am mai aflat de cartea Kells, despre care las ultimului bleg din lume plăcerea de a afla de unul singur.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu