că (cică) e o grozavă ipocrizie să te gândeşti şi să urezi mulţi ani şi bucurii cuiva cu care nu te ai înţeles, cu care te ai izbit cap în cap, cu care te ai certat şi te ai ronţăit în continuu. Ştiu, ştiu că asta atestă frustrare, prefăcătorie şi drăgălăşenii de care nu este deloc nevoie. Ştiu, ştiu c ar fi ideal dacă aş putea să mă gândesc de rău ( de ziua ta de nume/naştere, MORI) sau măcar să mă gândesc de bine şi să tac, că dacă spun e fals, drăgălaş, simandicos şi oricum sunt un monstru în general, da-da. Ştiu, ştiu că nu e normal să te gândeşti la o persoană pe care O CUNOŞTI - că nu mai ai cum s o scoţi din categoria asta- şi pe care ai îndrăgit o odată, mult, cu o ocazie specială, fixă, cum sunt Paştii şi Crăciunul şi pasul într un nou an. Totuşi, dacă aş scoate din gândurile mele toţi oamenii care m au necăjit, supărat, ciupit puţin, nesocotit,strivit sau lovit, aş rămâne cu gânduri pentru 2-3 membri ai familiei, doi prieteni şi 3 căţei. Iar gândurile mele către toţi mă implică şi pe mine, viaţa mea, suflarea mea.
Aşa că, dacă tot te cheamă azi, mulţi ani. să ai multe bucurii şi o viaţă frumoasă să înceapă în sfârşit pentru tine sper. Ştiu, ştiu.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu