20.6.10

Maimuţica Rocks. And rolls!




E clar, din două una, ori am îmbătrânit, ori am luat-o razna, ori, de ce nu, amândouă. De câteva zile stau şi mă chiombesc (termenul exact!) la toate câte s-au postat pe net, via facebook,blog, youtube sau tv de la concertul Aerosmith din Bucureşti. Asta din trei motive.
Primul e că am vrut să ştiu, să văd, să simt, cât de mult s-a obişnuit publicul român cu ideea că un concert live e o bulă, un joc din care intri şi ştii cum să ieşi, la care te duci cu speranţa că vei petrece două ore mişto în compania muzicii,a figurilor de pe scenă şi a prietenilor cu care împarţi, discuţi sau cinsteşti o bere, şi de la care te întorci plutind, cu un zâmbet prost pe faţă, un plămân nou în plus şi senzaţia că niciodată viaţa ta nu se va termina.
Al doilea, poate mai important din punct de vedere individual, este că mi-au plăcut într-un fel tare greu de exprimat maşinăria şi maimuţica rock’n’roll. Maşinăria - mi-a deschis ochii Joe Perry într-un interviu- este veche de când lumea şi ţine de „sex, ritm şi alte chestii primare, pe care omul pur şi simplu simte nevoia să le facă”. În lumina ăstor lucruri, chiar că Aerosmith devine „ focul în jurul căruia dansează oamenii, chiar dacă acum e vorba de o chitară electrică şi de nişte tobe”.Iar maimuţica este termenul afectuos şi – pot să mint?- deloc lipsit de dorinţă cu care săraca de mine îl răsfaţă pe Steve Tyler. Care, măcar pe noi, gagicile sensibile încă la un anumit fel de atitudine şi de ton gutural, ( is there any Jane without a Tarzan?) ne-a dat, fără pic de efort, pe spate. Un băieţaş de la pa’şopt, care a coborât în infernul cel heavy al drogurilor parcă numai spre a se întoarce pe scenă mai fermecător, mai cu muşchi şi cu torace, ca să nu mai menţionăm alte atribute şi mai ostentativ atrăgătoare. Tyler rămâne pentru noi, femeile, o prezenţă care ba te cheamă, ba te împinge spre un concert!
Al treilea motiv, trist şi mâncător de unghii, descoperit tot via media, este că, la cât de mult mi-a plăcut să văd acest concert, mi-aş dori să ajung dracului undeva, în altă parte, să-l şi AUD ca lumea, de oriunde m-aş afla, ca spectator. La Bucureşti, mai mult l-am intuit.
foto: Events
UPdate: e oficial. plec în 3 iulie la Veneţia, să mai văd o dată maşinăria. avcorz, şi maimuţica:)

5 comentarii:

mada spunea...

cand am citit dimineata imi venea sa te pup ca uite, mah, si Anei i-a placut
dupa update, te bat. cum sa pleci sa il vezi din nooooouuuuuuuu? :(((((

Ana spunea...

ei, uite asa, dintr o nebunie:D

mada spunea...

as pleca si eu intr-o nebunie de'asta la Praga si la Barcelona.
la acelasi turneu, tot dupa nenea Steven
momentan visez cuminte la un Mic Golf intr-un drag 2 mai

Ana spunea...

la praga se ajunge cu zboruri scumpe.
la barcelona mai astept pana in martie, la waters.
la venetia mi s a parut truly magic:P

Unknown spunea...

Calatorie frumoasa si un concert pe masura asteptarilor .