adevăr sau provocare

în jurul lor s au strâns o grămadă de intenţii bune, dar puţină putere. nimeni nu şi a imaginat vreodată că e nevoie de putere, de pile, de aranjamente şi învârteli ca să scoţi la suprafaţă (să promovezi) un lucru care se vede cu ochiul liber că e fain, frumos, de calitate, simplu, făcut cu pasiune şi talent. poate să ţi placă sau nu muzica lor, dar trebuie să recunoşti -cum cineva a făcut o tare simpatic în e mailul meu - că munca lor e adevărată, că dăruirea e totală, că sunt roase coatele de muncă, degetele de instrument, nopţile de gândurile kumm să facem.
aşa fiind lumea, înarmată cu piese bune, cu stare şi chef, dă piept cu industria.
dă piept cu nu scriem de piese româneşti, că nu citeşte nimeni. cu nu ne interesează, nu e în target. nu, nu putem să încercăm. cu dă mi piesa, că o dau. ah, nu, am glumit, voiam s o ascult eu în maşină. şi, cel mai rău din toate, cu răspunsul "sigur, îţi dau eu un semn". şi te uiţi la telefon şi semnul nu mai vine niciodată. cel mai rău e când nu vine de la necunoscuţi sau de la oameni care şi au făcut un scop în viaţă din a strânge bani promovând prostii, spre îndobitocirea altora. vine de la foşti colegi, oameni în care crezi, uneori îi admiri, de cele mai multe ori doar îi respecţi şi le urezi drum bun oriunde s ar duce. oameni cu care te ai zbânţuit pe aceleaşi ritmuri, aţi purtat aceleaşi tricouri, aţi împărţit aceeaşi cameră rece, doar că ei acum pur şi simplu nu mai sunt. sau nu mai sunt aşa cum crezi tu.
avem de luptat cu propriile prejudecăţi şi propriile limite în materie de bun simţ. l am sunat de două ori, m a amânat, nu mai sun. BA sună l. ăla ne înjură, nu vrem la el. de ce nu? trebuie să putem rezista unor înjurături fără fond, cu atât mai mare va fisatisfacţia dacă vom fi reuşit să ne băgăm pe gîtul cui ne a înjurat. acoolo să nu mergem, că ne facem imagine proastă. iamginea proastă nu ne o face altul, ne o facem noi. el e doar transportul, autobuzul spre eventualele sensibilităţi ale unora.
nouă, celor de bun simţ, prea ne e ruşine de tot şi de toate, şi ne sfiim şi ne încurcăm, şi ne retragem înainte de a avea obstacolul în faţă, uneori. asta pentru că lucrul bun n ar trebui să aibă în faţă obstacole.
habar n am cine citeşte blogul ăsta, şi puţin mă interesează, pentru că ştiu că oamenii sunt de tot felul şi nu am de ce să cer nici mult sau puţin de la ei.
dar acum e vorba de asta: hai să facem un efort mic să sprijinim cum putem apariţia unui nou album, care e prea orgolios să se lase pe mâinile versate de numărat bani, dar prea sărac ca să se poată susţine cu bannere în evenimentul zilei şi spoturi pe pro tv. atâta vreme cât n am câştigat la loto, vă cer ajutorul, tuturor internauţilor. Un mass pe mess, un mesaj pe facebook, un banner sau afiş pe site, o postare, un mail, o idee, orice e bun şi nimic nu e de desconsiderat sau aruncat.
DOAR dacă vă place munca lor. SAU dacă o respectaţi.
Se numesc Kumm şi anunţul lansării lor se află deasupra.
Contact me.