Nebunie temporară ( sper...)

Dragă domnilor poliţişti noi, de la poliţia rutieră. Da, ăia de pe motoarele alea meseriaşe, îmbrăcaţi în nişte uniforme de n am mai putut să mi iau ochii de la voi azi, când v am văzut prima oară. Semănaţi şi voi cu ein zvei polizei ăia de la mama lor, mă rog, n am putut să mă holbez corespunzător că eram în mers, în maşină, dar zău zău c am înţeles pentru prima oară de ce se zice că bărbatul în uniformă, e, ce mai, giugiuc.
Deci, ce voiam să vă zic, dragi domni poliţişti noi de la brigada rutieră, era că, din păcate, mie nu mi stă în fire să încalc cu bună ştiinţă şi flagrant regulile de circulaţie, adică nu trec pe roşu, frânez şi la galben când pot, dacă nu sunt în intersecţie, bineînţeles. Nu mă urc pe linia de tramvai din naştere şi nu mă bag pe după refugii. Viteza legală, de bine de rău o menţin, nu parchez în locuri nepermise şi de scuipat l am scuipat o singură dată pe unu’ şi am şi acum remuşcări, că eram cam răcită. Aşadar, îmi vine să mi ronţăi unghiile de ciudă că pă mine n o să mă opriţi, aşa că uite cum facem. Eu vă zic frumos că am o supernova albă cu număr simpatic, deşi nu sunt mămică. Ea are un stop spart (bineînţeles că o să vă zic că vaaaai, s a spart acuma, dom’le, mi l a spart unu’ în parcare şi aşa mai departe) şi are lipsă extinctorul şi trusa de prim ajutor cred că i expirată. Extinctor o să vă zic că nu mi am luat ÎNCĂ, să nu mi o mai fur ca proasta (mă rog, nu chiar cu aceste cuvinte ), după ce m am repezit să mi iau vestă reflectorizantă şi nu era obligatoriu, şi am rămas cu ea, nici nu mi vine bine, că mi e mare şi mă îmbătrâneşte la faţă. Iar de trusă n am avut nevoie, decât de foarfeca aia specială de fiare, ghipsuri sau ce o fi, că trebuia să tai un cablu acasă, unde a şi rămas. Dar de aia o să vă duc să mi iau, jur, aşa că vă rog, opriţi mă şi pe mine, măcar cu o amabilitate, că 8 Martie a trecut şi flori nu mi aţi dat. Că uite, cântă păsărelele p afară şi eu tot singură (pentru conformitatea şi continuitatea imaginii, o să zic singură CUC) sunt. Dacă mi daţi amenda minimă, o să am impresia că m am dus şi io la Chippendales şi gata. Da’ vă rog eu să nu mă opriţi când sunt prost dispusă, că iar fac ca toate alea, pun mâna pe telefon şi l sun pă sabbagh şi nu ne alegem niciunul cu nimic. Ok ? Ok.