prima oră de vacanţă

când ajungi la aşa oră acasă, trebuie să te droghezi un pic cu net, ca să poţi să te obşnuieşti cu gândul că pici de somn.
acum câteva minute, la stopul dintr o intersecţie cu titulescu, mă uitam la blocuri. la 8 din 10 ferestre atârnă ca nişte oameni ghemuiţi şi murdari, care n au fost primiţi în casă, aşa că dorm pe prag, aparatele de aer condiţionat.
tot acum, autobuzele zburdă vioaie sau aleargă ca nebunele pe străzile oraşului. e probabil, unul din puţinele momente ale zilei când şoferii nu înţepenesc în cabină. autobuzul lui harry potter s ar fi simţit foarte în largul lui aici.
parcă văd că pun un cap(ăt) pe pernă şi n o să pot dormi din caua acestui zâmbet larg care deja riscă să mi dezechilibreze faţa. e 5 dimineaţa, prima oră de vacanţă