e aşa de cald afară încât parcă mi vine greu să cred că în 22 de zile e ziua mea. de ziua mea - chiar dacă e cea mai frumoasă, pentru mine - e înnorat, frig, urât, chiar şi pentru optimiştii şi entuziaştii incurabili, ca mine. E vremea aia de nedat un câine afară din casă. Dar eu abia o aştept şi, deci, sunt puţin buimacă. Ce se întâmplă afară şi de ce nu seamănă cu ce ştiu eu? Cum fac, îmi mai amân ziua?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu