acestea sunt garofiţele pe care le am primit de la colegii de la tehnic, şi după care sunt topită. sper să se facă mari şi frumoase şi, când mă uit la ele, să mi aduc aminte de Luli şi dragostea ei ireal de frumoasă... ştiu că sunt prea mare ca să visez la aşa ceva, ştiu că sunt aproape bleagă, dar n am să renunţ curând la acest vis. la flori şi un zâmbet frumos care te iau prin surprindere, la un umăr puternic, la cuvinte bune,dragoste şi grijă, la inima care bate tare în piept, la roşu în obraji, la un miros familiar şi cald, la un pat tandru şi nefăcut, la daruri făcute în joacă şi fără nici o ocazie, la cărţile cititre tâmplă la tâmplă, la bucuria cu care se deschide uşa, la încântarea cu care îi miroşi perna, la lucrurile aruncate peste tot, într un talmeş balmeş vesel, la bunătăţile mâncate în fugă, ochi în ochi, râzând, la sărutările timide, la vreau să fiu tu şi aş fi onorată să vrei să fii eu. nu renunţ. dixi.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu