o zi frumoasă

şi mai degrabă spre excepţională, crescând invers.
de obicei mă trezesc dimineaţa cu capul plin de fapte mari şi bună dispoziţie. mă chircesc spre seară, când îmi fac tot felul de gânduri.
azi o luai invers, cu pe la 10 dimineaţa gânduri din alea, păi şi la ce bun să aia şi ailaltă, că oricum iaca îmbătrîneşti şi mori şi a mî dî, era un soare afară, kiri dădea din coadă şi eu vedeam dricuri.
pe urmă, în timpul zilei, lucrurile au crescut în bine, după ce am făcut un poc POC tare şi m am certat cu strigături - pe mess!!! - cu o amică. până acum câţiva ani nu ştiam cum e să urli în şoaptă, am învăţat datorită lui coman care după ce că l am salvat de luarea carnetului şi l am dus din cârciumă până acasă, (unde cârciuma la 1km de casa mea şi 7 km de casa lui) cu maşina lui, cu care într a doua te lua poliţie pentru depăşirea dublă triplă a limitei de viteză în oraş, s a găsit să mă sune când să mă bag în pături, la 5.40 dimineaţa, că unde sunt, că el vine după maşină să se ducă la ofelia, la horezu. Mda. Asta în condiţiile în care îi zisesem, bă, să nu suni mai încolo că doarme cineva obosit rău acas. Aşa am urlat eu în şoaptă, de s a trezit preopinentul obosit şi a zis " poţi să urli de a binelea".
Azi am învăţat aşadar să mă porcăiesc pe net, mă rog, că ştiam cum e să fii porcăită, dar deci pasiv, nu activ...
După asta m am dus la curs şi am plâns de 2 ori într o oră. că nu mi ieşea. că nu stăteam corect. că nu mişcam mâna corect. că nu s în stare să mi ţin ritmul printr o mişcare, - oricare, în afară de vreuna cu membrele, toate membrele, care s ocupate deja - ca să mi fie mai uşor. că mă doare piciorul. că mă doare cxru. no, stai că n ultimele 10 minute mi am dat eu drumul şi de bine ce mi am dat făcui febră musculară, de nu mă trezesc eu mâine înţepenită de la cursul de instrument (muzical, băăăi) de numa.
spre seara târziu ziua a început să arate bestial, în sensul că am cam terminat ce aveam de făcut şi mâine pot să plec la mare, ceea ce mi dă aripi. aşa c am ieşit, cu aripile strânse - că e noapte - şi am plimbat kiri, iar pe drum am întâlnit un domn pe care l am mai întâlnit seara la ora asta. acum el a zis cuţu cuţu şi am intrat în vorbă. mi a povestit că stă în cartier de 50 de ani, mi a arătat o casă şi acolo fusese un parc unde se vindea gheaţă la calup, mi a arătat un bloc, unde era o sifonărie pe vremuri şi apoi a făcut un gest ca ceauşescu, spre toate blocurile de pe titulescu, zicând " şi acolo erau numai case". M am simţit grozav, am văzut lumea mea din cartier cu alţi ochi, mai frumoşi.
noaptea zilei care a început tragic - în capul meu - a culminat spre foarte faină cu oprirea la benzinărie, (motorină, 2 Mai, fac o baie cum ajung...) unde domnul prieten benzinar mi a povestit cum bate minculescu la tobe (!!) şi un domn amabil benzinar mi a şters geamurile şi oglinzile şi tot tot, din curtoazie aşa. şi pe urmă le a şters cu hârtie moale, " că se pune praful, doamnă".:))
eu, în această aşezare de idei, aş prefera să trăiesc noaptea atunci, să fie o noapte aşa, literară, cam ca n murakami. mai prezint onoratei blogosfere un spot de care sunt foarte mândră, pe care l am gândit, (mă rog, nu i mare scofală) produs şi montat cu larga participare a colegilor iulia( support), adi)camera), denis(scrisuri), mircea(filtre imagine), doru, (sunete) dana, (valiza) corina, (agenţi şi hummer) horia (el însuşi!) şi al prietenilor de la Restaurantul Tarot Mugurel şi Radu plus 2 doamnele drăguţe bucătărese pe care nu ştiu cum le cheamă, plus claudia (cireaşa de plastic!!!). Cam lungă listă pentru 30 de secunde, nu? Aşa se întâmplă de obicei...