dragostele mele toate...

da,păi am reuşit să termin şi curăţenia, am împodobit şi cei doi brăduţi, unul joi seara, ca să mă premiez -şi oricum, la cât mă sucesc până pun fiecare globuleţ, mă îndepărtez, îl studiez, fac în culori, pe urmă îl despoi de culori şamd , nu apucam să împodobesc pe amândoi vineri seara - după ce am terminat holul,baia şi bucătăria.am împodobit bradu' adică molidu' care nu e al meu, că am decis că e al lui, oricare o fi ăla. e cel din ghiveci, argintiu cu o tuşă de roşu. frumos foc, numai bun de aşezat pe noptieră. are sub el un îngeraş de turtă dulce, dacă nu l o fi mâncat kiri azi, cât am lipsit eu, căci de la o vreme câinele meu ar mânca orice, şi la mine se uită cam ciudat din când în când.
vineri, după ce m am rupt în paişpe într un ritm destul de susţinut, care a exclus sertarele dulapurilor şi bibliotecilor - urmează, săptămâna asta - l am împodobit şi pe al meu, cel cumpărat de mama, care pur şi simplu a ieşit o dulceaţă de brad. Anul ăsta, pentru că îmi simt eu sfletul mai îmbunat şi pentru că nici nu mai e pe aproape Grinch ăla care voia ca bradul să fie albastru - să îngheţi în casă, nu alta - am renunţat la orice fel de glob albastru sau indigo- din care, din păcate, am o grămadă MARE, că aşa e când te laşi influenţat - şi l am făcut roşu cu touch de argintiu şi cu luminiţe verzi. Doar vârful e auriu, că aşa e la mine, ca la neoameni - a se citi nu am altul.

Au urmat zilele astea în care am funcţionat fără maşină şi mi a prins tare bine. Am văzut luminiţele altora, am apreciat căkdura din tramvaie, am mai tras aer pe nas, m am plimbat, ce mai.
Vineri seara, după tradiţionala întâlnire de Ajun la părinţi, m am retras printre una din cele două grupări foarte dragi de prieteni, cealaltă fiind oricum răspândită prin ţară, salutăm pe astă cale Timişoara şi lângă Bacăul, unde au migrat, pentru sărbători prietenele mele la părinţii lor.
La Remus ne am îmbătat ca marinarii,- adicătelea cu rom - eu una am băut cu încăpăţânare până am reuşit să înţeleg chiar şi ce cântă Gabi Luncă, că de vibrat nexam. Mi s a zis că trebe să mă prindă într un moment anume asta cu Gabi Luncă, dar eu una cam strâmb neîncrezătoare din sprâncene. Abia ce înghit nişe Nelu Ploieşteanu.
S au hotărât şi activităţile de Revelion, mie una îmi sunt pe plac.

Mă mai chinuie doar un singur lucru, de fapt, o întrebare. Cum naiba s o putea să ţii foarte mult al doi oameni în acelaşi timp? Că eu, zău, nu nţeleg. Pentru mine ori e albă, ori neagră, ori veselă, ori tristă, ori am prea puţin loc în inimă, ori nu l poate acoperi nimeni oricum. Stau, mă sucesc şi fac scheme pe hârtie şi tot nu mi iese, oricât m aş strădui. XYZău aşa.