e o zi trista pentru mine, desi imi tin firea, ma simt ca tinuta la gheata asa, mi e teama doar de momentul cand gheata se va topi. sunt asa, blocata undeva, iar sentimentele legate de aceasta zi stau ascunse dupa un colt, le simt gafaitul, dar nu ies la iveala.
lucrurile din cauza carora ar trebui sa ma doara sufletul sunt, asa, inimaginabile si incalificabile in ochii mei, asa ca pur si simplu nu intuiesc si nu gasesc intensitatea corecta a durerii pe care ar fi de asteptat sa o simt. poate de aceea durerea a ramas inghetata, muta, ascunsa, cum am spus, pe undeva, asteptand semnul la care sa se reverse.
wait in silence.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu