ce să-ţi aduc, iubito, de pe maaaaa'eeee

aseară a trebuit să-l culc pe Tudor mai devreme, pentru că era treaz de la 15.30.
la noi, procedurile de culcare nu sunt, îndeobşte, enervante. Durează uneori mai mult, alteori mai puţin, dar sunt "pe calm", cu copilul care se frăsuieşte liniştit în pat, mai dă un pupic, se mai întoarce de pe o parte pe alta, eu îi vorbesc în şoaptă şi, deseori, îi cânt.
Acuma, eu cânt cu plăcere câteva cântece, iar lui Tudor, cu obstinaţie, două.
 Cea mai frumoasă, de la Poesis,
http://www.youtube.com/watch?v=lxR13q6SzJw

şi Sfinx - 4 anotimpuri doar cu tine
http://www.youtube.com/watch?v=56wMQ3Ou5GI

ei, aseară să vezi comedie. După ce copilul a numărat crescător şi descrescător de la 1 la 10 (cu săritură peste 7) şi a imitat toate zgomotele de animal pe care le cunoaşte, s- a apucat maică-sa să-i cânte, că prea era cu elan. De obicei, mi se spune, cântatul meu nazal, încet, ca de litanie, are efect adormitor.
Ei, aseară, pas. Fi-miu s-a apucat să cânte cu mine.
Şi cânta aşa:
Ce să-ţi aduc ,iubito, (eu) deeeee pe maaaa' eeeee  (el)
O întrebă în şoaptă (eu) într-o ' iiiiiiiiiiiiiiiiiiii (el)...
Din insule pierdute-n depă'taaaaa'e
Cea mai fumoassssăăă foa'e care-o 'iiiiiiiiiiiiiiiiiiiii


AtÂt de tare, de fals şi de CONVINS încât am râs amândoi în hohote 5 minute.
Pormă am zis, bine, mamă, noapte bună atunci şi m-am întors cu spatele. Şi ne-am mai trezit de dimineaţă.
atât.