Să tot fie vreo 2-3 săptămâni de când copilul meu se trezeşte dimineaţa cu faţa la cearşaf. sau, dacă vă aranjează prea mult cealaltă expresie, cu fundu-n sus. După astfel de una, două, trei zile, în care crizele şi supărarea apar din ORICE, am ajuns să fiu pe vârfuri, ca o pisică. Deşi încerc să nuu-l deranjez cu chestii imposibile, de undeva tot mă loveşte. Rău.
bunăoară, într-o dimineaţă, apăs mecanic pe butonul cănii electrice. Mă-ntind spre borcanul de cafea and then...
NUUUUUUUUUUU!
(mai să cad jos)
Ce NU, mami?
NUUUUUUUUUU pui tafea a canăăăă!
... stupefacţie...mută....încerc o repliere cu cei 2 neuroni abia treziţi (ăia care au apăsat pe buton şi s-au întins după cafea):
Aaaaaaa....de ce, mămico? Îmi fac şi eu (umilă) o cafea...
NUUUUUUUUUUUUUU mai bei tafea.
Hait, am pus-o,se trezesc 100 de neuroni care şi-ar fi dorit cumva să-mi interzică să fumez, de exemplu. At least that would have been fair.
Păi...de ce nu? ba da, că, uite, cum ţie îţi place...sucul de mere, mie îmi place cafeaua!
NUUUUUUUUUU mai bei tafeaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa! x 24 de X...
pândesc un moment de neatenţie, torn apa fierbinte peste pulberea aromată şi când să fac ca-n reclame (mint, de obicei o pun la răcit undeva sus) urlă iar ca din gură de şarpe
NUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUu mai pune apaaaa. NUUUUUUUUUUUU bei tafea!!!!!
Mă supăr. Când mă supăr, am tendinţa de a folosi cuvinte mari.
Mami, te rog, fii rezonabil!!!
Nuuuu eti ribinabil!
Re-zo-na-bil!
NU ETI RBINABIL! NU BEI TAFEA!
Bine, bine, o pun deoparte...o pun repede într-un colţ...încerc să uit de ea, de mirosul ei...de mama care m-a făcut.
...
de 5 minute e liniştit. Mă apropii de cafea, iau repede o gură.
NUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU bei tafea.NU AI VOIE!
Replic ferm, tare hotărât zic
Ba am voie, că e ness!!!!
...e nessssss?
... (ţine?) E ness, da, ness am voie!
...bine, mami, bei ness.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu