recunoaşterea

am o problemă. da, mai am încă una. şi nici asta nu-i mică, tot vorba lui AA.

băi nene, de ce tre' să ne umflăm atât de tare în pene, în reţea, uneori?
vreau doar un răspuns.

fac o faptă bună. mare, mică, minoră, nu contează, fapta-i faptă. şi e bună. dar de cve tre' s-o descriu cu amănunte, s-o dau drept pildă, să o fac pe ea, fapta, să vă arate vouă cine sunt şi că sunt bun? Doamne Doamne stă pă facebook? Doamne fere.

predau, pe scurt, un curs de educaţie. că întâi se iese şi apoi se intră sau se spune bună ziua, da, chiar, se spune bună ziua, ha ha. ţine 2 secunde, cu zâmbetul acru sau binevoitor de rigoare, dar pormă mă duc pe fb şi filosofez şi explic cum am făcut şi ce am zis şi vin şi alţii, care-mi comentează că ei n-au scuipat pe jos niciodată şi că vai aşa ceva.

sunt tare. foarte tare. foarte bun pe meseria mea. vreau ca lumea să m-adoare şi-n reţea.

mi-e greu. am o problemă. vreau ca lumea să ştie, toată toată, să mă lingă pă răni şi să mi zică dă bine.


nu zic că nu trebe să împărtăşim niciodată nimic, să ne ţinem între garduri tot. dar...hai, zău, chiar aşa.
 avem nevoie de premii.