Înapoi, în 1992 sau 3 nu m aş fi putut gândi niciodată că o să ajungă să treacă (vreodată!) atâtea maşini prin 2 Mai. Mai ţine minte oare Kirk când ne a enervat un tir şi am pus masa de la pizzeria lui Nicu în stradă, noaptea ? Sau când ne a supărat o maşină şi ne am întins pe jos, na, mă, calcă ne, poftim.
Astăzi trebuie să fii atent, că te spulberă, la fel ca, la balcic, vecinii bulgari. Poate o să fac eu ce am făcut şi la bulgari...sau poate nu, că aici îmi iau bătaie.
Sunt pe verandă cu un alt personaj, Pink Floyd. E, totuşi, aşa de bine, încât cine doreşte să vină e aşteptat de mine...cu high hopes.
Un comentariu:
distractie placuta, tante. te pup din capitala... goala.
Trimiteți un comentariu