Gata cu cursele de pe autostradă. Gata cu emoţiile, mergem, nu mergem, avem bani, n avem, cum o să fie vremea, oare Sorin vine, oare Marian când ajunge, telefoanele, pe unde sunteţi, aveţi grijă cum mergeţi, gata vinul roşu cu pepsi în cehoaica lui Marius, gata cu Marillion din maşina lui Marian, în timp ce fetele, în spate, dorm. Gata cu furtunile şi ploile şi nervii – ah, cât de plăcuţi – pentru beţele rupte misterios, cred că fiindcă a căzut cineva pe ele. Gata cu şpriţurile cu Carbahal, (când nu erau Garrone) cu berile cu Ruxi şi vodcile Blue Air via Ţeno şi Simona. Gata cu ţipetele la Sorin – taaaaaaaci sau vorbeşte mai încet !- şi cu complimentele nevinovate ale celuilalt Sorin (zis Deces, cameraman amator de mare fineţe –« ce telegenică eşti ! »). Gata cu spaima că ţi a plouat în cort şi va trebui să te duci, cu coada între picioare, la gazdă – oricum nu te duceai, dormeai pe băncuţe, pe şezlong sau în alt cort. Gata cu valurile pe care le auzi din cort, gata cu ploaia mocănească ce se loveşte de supratentă. Gata cu marea 2007, pasionată şi smintită, aşa cum, sper o voi ţine minte mereu.
Am trecut la setările de toamnă, prea devreme şi prea brusc. Stau în casă, sorb cafele şi mi pare grozav de rău că nu sunt la mare, unde plouă şi e frig. Şi aici e frig, deşi în casă nu mă plouă. Numai că aici mi e frig de una singură.
3 comentarii:
sa nu ne lasam mangaiati de nostalgie.toamana este anotimpul cel mai echilibrat iar surprizele ei sunt calme dar profunde si statornice.o toamana de mana intai ramane in suflet mai mult decat zece veri de peste zece tari si zece mari.cine nu poate rezista de dorul marii isi face bagajele pentru marile sudului.
Era clişeul ăla... "toamnă românească". Pe unde-o mai fi? :)
habar n am, cred ca l am inghitit cand eram mica :)))
anonimus, sa stii ca mi as impacheta mintenas.
Trimiteți un comentariu