conduceam pe străzile goale, nu chiar cele din centru, care sunt animate şi în jurul orei 23, dintr o zi a săptămânii. Dintr o dată, prin apropierea casei mele, am devenit conştientă de o vrajă. Maşinile toate dormeau pe marginile drumului, încremenite, fără să mai răspândească heat, ca oprite de o baghetă fermecată, a odihnei, la liniştii. Încet, a mea a fost în a doua, pe urmă în a-ntâia şi s a oprit, cu un sfârâit uşor, sub lumina lunii *. Liniştea continuă. Programul 23- 06.
* =de fapt, a iluminatului stradal
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu