leapşa

nu mi prea plac lepşele, dar aia cu "deschide cartea ţ la pagina y şi copiază rândul x" mi a dat o idee. cum Prima dragoste ultima dragoste e la taică miu, o să scriu aici, în chinuri,- deoarece e greu să ţii cartea deschisă în lipsa vreunui pres de papier, şi mai e şi a lu frati miu, care m ar snopi dacă i aş strica o- un fragment din Konrad Lorenz, prin care am galopat azi înainte de a i o înapoia, chestie care, subliniez cu o ipocrizie deplorabilă, m a făcut să mai lipsesc o zi de la serviciu.
Mi ar face plăcere ca cei care se regăsesc în lista mea de bloguri să redea de asemenea câte un fragment care le place. Comenatorii sunt aşteptaţi şi ei cu fragmente, dacă, bineînţeles, doresc.

"Morala prietenilor o apreciem în funcţie de capacitatea lor de a face sacrificii fără să se gândească la o răsplată. Nietszsche , pentru carea bestialitatea este numai o mască în spatele căreia se află adevărata mărinimie, a spus: " Este ambiţia ta să iubeşti mereu mai mult decât celălalt, să nu fii al doilea!". Faţă de oameni pot îndeplini această poruncă, însă în legătura de prietenie cu câinele meu devotat sunt mereu "al doilea". Ce legătură socială deosebită, unică! Aţi simţit oare vreodată cât de uimitor este acest lucru? Omul, fiinţa raţională cu morala sa înaltă, responsabilă, omul, pentru care cel mai frumos şi mai nobil crez religios este iubirea aproapelui, este inferior tocmai în capacitatea de a lega cea mai curată legătură cu un animal de pradă! Ştiu exact ce spun şi nu mă fac vinovat de o umanizare sentimentală. Nici dragostea omenească cea mai nobilă nu izvorăşte din înţelegerea şi din morala raţională specific umană. ci din straturi mult mai adânci, străvechi, pur instinctuale. Chiar şi cel mai dezinteresat şi mai ireproşabil comportament moral pierde în ochii noştri orice valoare atunci când nu izvorăşte din astfel de motive, ci din raţiune. "Dar nu vrei reuşi niciodată să lipeşti o inimă de cealaltă, dacă sentimentele nu pornesc din inimă". Or, tocmai această inimă este la om aceeaşi şi astăzi ca şi la animalele superioare, oricât de superioare ar fi realizările intelectului său şi, astfel, ale moralei sale raţionale, faţă de cele ale animalelor cele mai evoluate.
Nu trebuie să ascund faptul că toţi câinii mei m-au iubit mai mult decât i-am iubit eu pe ei şi îmi este oarecum ruşine de acest lucru. Câinele este oricând pregătit să-şi piardă viaţa pentru mine. Dacă m-ar fi ameninţat un leu sau un tigru, Ali, Bully, Tito, Stasi şi toţi ceilalţi ar fi sărit să lupte fără a ezita nici o clipă, pentru a-mi apăra viaţa chiar şi pentru o secundă. Şi eu?"

Konrad Lorenz - Aşa a descoperit omul câinele
traducere de Gabriela Enache şi Casia Zaharia
ed. Polirom