Vedeta străzii ( la 1 an şi 7 luni...)

Într o zi i am spus bunicului în glumă:
-Ai grijă cum te porti cu nepotu' când ieşiţi la plimbare, că aflu tot!

Şi n am exagerat deloc.
De când iese pe uşa casei, Tudor e o mică celebritate în bloc, pe stradă şi un sfert din cartier. E cunoscut încă de pe palier, unde vecinul administrator a mutat mai sus (mult mai sus) butonul de descuiere a uşii de etaj,  (suntem păziţi, nu glumă) pentru ca micul ştrengar să nu mai ajungă să o descuie singur, nici de necesitate, nici de distracţie. Să nu carecumva să ni l fure cineva, pasămite...

De când iese din bloc, începe aventura. Primele opriri sunt la cele două magazine din colţ. Le onorează în mod egal cu vizite. Se întinde cât poate ca să fie văzut de fetele de la tejghea şi se joacă d ascunselea cu vânzătoarele "ascunse" după vitrinele frigorifice. este întâmpinat cu exclamaţii de bucurie şi vorbe ca " Ce faci, frumuşelule, ai mai venit pe la noi?". Clienţii neiniţiaţi sunt puşi la curent imediat: " El ne vizitează în fiecare zi!". Aş adăuga eu...în fiecare zi când e cu mama, din care face ce vrea, că bunicului nu i iese din vorbă respectiv mână.
La celălalt minimarket, funcţionează şi un centru de frumuseţe, al căror maître(s) sunt: un banner cu o gagică în costum de baie, bronzată de excepţie, pe care o/îl pipăie niţel, atras fiind evident,de faptul că foşneşte şiiiii o doamnă vie, care e un fel de responsabil cu magazinul, cu magazinul de haine şi jucării şi cu centrul de frumuseţe....această doamnă are un limbaj mai colocvial şi, când dă cu ochii de Tudor, îi strigă entuziastă:
-MĂ, CE FACI, MĂ?!
Acel "mă" e spus cu o asemenea poftă şi simpatie că nici prin gând nu ţi poate trece să te superi!

Nu facem doi paşi , că urmează o escală la micul şi nepretenţiosul restaurant de cartier, în care Tudor intră fără excepţie, lucru care i-a atras şi întâmpinarea:
- Ai venit, ai venit să vezi dacă suntem toţi la program? Suntem toţi, toţi.
Tudor intră tacticos în bucătărie, unde este salutat de cei doi bucătari care "vor să l ţină la ei să l înveţe bucătărie".

Apoi urmează odiseea scărilor de bloc...dacă am noroc şi o iau săre parc, sunt doar 4 la stradă. Dacă o ia în direcţia opusă sunt fără număr. La fiecare se opreşte, spune pa pa şi inspectează temeinic ( cu vederea) toate interfoanele. Intră iese lume din bloc, vrea să ne lase să intrăm, nuuuuu că noi nu stăm aici.

La fiecare scară e întâmpinat de obişnuiţii bătrânei care stau pe bănci şi comentează ştirile zilei. Care are baston, s a ars. Trage de ele, tocăne, bate, pleacă cu ele. Dar nimeni nu se supără. Limba scoasă pe două poziţii (afară în faţă sau afară în colţul gurii) şi felul în care priveşte, curios, zâmbitor şi iutişor, sunt irezistibile.

Şi mai sunt măturătorii. Avem doi asignaţi pe strada noastră şi am ajuns să-i cunosc datorită lui Tudor. Care e îndrăgostit de mături şi mopuri, aşa că i a băgat în seamă din prima. De la acest "prima" s a ajuns că, pe orice parte a străzii s ar afla, oamenii ăştia treaversează după el strigându l şi gesticulând, dornici să l salute.

Iar la colţ... la ultima traversare spre parc, este el. CHIOŞCUL de ziare. Cu tejgheaua aferentă. Unde fiul meu se propteşte zdravăn pe picioare şi se cere ridicat să l salute pe, aţi ghicit, domnul care vinde ziare. Care este o dulceaţă de individ şi îşi păstrează tonul şi intonaţia, deşi chestia asta i se poate întâmpla şi de 4 ori pe zi! Cum îl vede iţindu se, începe:
- Ce face băiatul lui bunelul, pupă-te bunelul pe tine!

...cam astea sunt opririle întâmplările fixe, căci există şi multe întâmplări neaşteptate.
Aaaaa, şi de unde atenţionarea către bunicul? Păi, desigur că fiecare om cu care ne întâlnim, face referire la dânsul. De la "ieri n-ai fost pe la noi" (aha, deci bunică su nu l a lăsat să intre) până la " cu bunicul nu alergi aşa!"...motiv de strâmbături pentru mine, mama. Că parcă eu vreau să alerg, pe căldurile astea, după zvârluga asta care nu stă locului o clipă!:)

Povestea va continua cu subcapitolele:
a) în parc....
b) cum nu va muri copilul meu de foame...
c) prietenia cu câinii, pisicile şi tot felul de păsăreturi...