Tudor

Să mi scriu aici, ca să nu uit, câtă bucurie poate să încapă în acest copil.
Cum se bucură el de lucruri la care alți copii nici nu s ar uita, cum le așteaptă răbdător (sau nu prea, dar le așteaptă) iar când are o surpriză (depășire de buget de exemplu) se bucură atâta, mulțumește atâta, e atât de fericit.
Azi, de sfârșitul clasei I, și-a ales cadoul tradițional (o tradiție mică, e abia la al doilea an, dar mă bucur că e a noastră) într-un cuantum de 120 de lei.
A stat, s-a sucit și învârtit, ar mai fi vrut copilul ceva, dar știa că ăla e bugetul și asta e.
CÂND a văzut că pun mâna și pe al treilea set mic de lego, a început să se bâlbâie de fericire.
Apoi să ciripească spre case și nu s-a mai oprit.
Și la ora asta îmi spune " mulțumesc, mama, îmi place așa mult!".
Copilul bucurie.