ce m ar face să zâmbesc

un magazin e şosete în care să găsesc şosete de toate culorile, modelele şi lungimile. un magazin cu şosete cu delfini, cu oameni de zăpadă, cu frunze de arţar, cu fulgi de nea, cu canari, cu discuri de ebonită, cu frunze de mentă, cu căţei, cu gramofoane, roşii, albastre, verzi, galbene, fraise şi ciclame, de culoarea mentei proaspete sau a gălbenuşului de ou, în nuanţa lunii sau a verii.
un magazin cu ciorapi de damă cu modele nebuneşti, din acelea la care mă reped eu tot timpu şi vânzătoarele mă opresc cu un sec: sunt pentru copii... ciorapi bleu, roz, kaki, cu dungi şi steluţe, cu corăbioare şi semilune,cu fluturi şi buline.
o gambă mai subţire, ca să mi se închidă fermoarul tuturor cizmelor de jockeu pe care mi le am dorit vreodată.
un magazin de cleştişori de rufe decorativi. nu îi mai descriu, pentru că oricum i aş cumpăra pe toţi.
o maşină cu care să umblu în jurul ţării sau în jurul lumii şi în care muzica să nu se termine niciodată. să tot moţăi în mijlocul muzicii plăcute, ca o notă din ea, uneori ca o pauză din ea, să deschid ochii şi să văd peisaje noi, moi, fragil colorate în verde, frunze ude lipite pe şosea, case alb cu albastru, femei cu faţa fericită, bărbaţi îmbrăcaţi în alb, să mă alint şi să mi fie foame într o maşină condusă ferm, care taie curbe îndrăzneţ şi atinge viteze curajoase, să mă uit în stânga şi să admir un profil relaxat de condus şi concentrat pe fericirea noastră.